Cum se numesc indicele superioare? Superscripturi. Indice indexate

SEMN SUPERSTRUCTURĂ

Pictograma de deasupra literei, indicând asta. trebuie citit diferit decât fără el (vezi semnul diacritic).

Dicționar de termeni lingvistici. 2012

A se vedea, de asemenea, interpretările, sinonimele, semnificațiile cuvântului și ce este SIGNUL SUPERSTRAT în limba rusă în dicționare, enciclopedii și cărți de referință:

SEMN în cel mai nou dicționar filozofic:
un obiect material, perceput senzual (eveniment, acțiune sau fenomen), care acționează în cunoaștere ca indicație, desemnare sau reprezentant al unui alt obiect, eveniment, ...
SEMN în Dicționarul postmodernismului:
- în mod tradițional - un obiect material, perceput senzual (eveniment, acțiune sau fenomen), care acționează în cogniție ca indicație, desemnare sau reprezentant ...
SEMN în Dicționarul termenilor de artă:
- (din franceză „signe”, latină „signum” - marca) o imagine creată de o persoană, al cărei sens este cunoscut. Din secolul al XV-lea, cuvântul „semn” a devenit ...
SEMN
MARCĂ - vezi MĂRFURI ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
COMERCIAL - vezi PRODUSE ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
MĂRFURI - vezi MĂRFURI ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
FUNCTIONAR VAMAL. vezi ETICHETA OFICIALĂ VAMALĂ ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
CONFORMITATE - un semn înregistrat în conformitate cu procedura stabilită, care, conform regulilor stabilite în acest sistem de certificare, confirmă conformitatea produselor marcate de acesta ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
DIFERENȚE - schimburi.: Semn (pictogramă) care certifică gradul de membru pe ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
PREȘEDINTELE FEDERAȚIEI RUSII este unul dintre simbolurile puterii prezidențiale. Impus președintelui Federației Ruse ca șef de stat pentru perioada mandatului său de președinte ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
BORDER - vezi BORDER ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
SERVICII - o desemnare care poate distinge serviciile anumitor persoane juridice sau persoane fizice de servicii similare ale altor persoane juridice sau persoane fizice. Legal ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
BRANDED - vezi BRANDED ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
COLECTIV - vezi SEMNALUL COLECTIV ...
SEMN în Dicționarul de termeni economici:
STEMUL - vezi STEMUL ...
SEMN
un obiect material, perceput senzual (fenomen, acțiune), care acționează ca reprezentant al unui alt obiect, proprietate sau relație. Distingeți între semne lingvistice și non-lingvistice; ...
SEMN
un obiect material (fenomen, eveniment) care acționează ca reprezentant al unui alt obiect, proprietate sau relație și utilizat pentru achiziție, depozitare, procesare ...
SEMN
ofițer - un pieptar special, care anterior era un accesoriu comun pentru uniformele ofițerilor. Scopul său inițial era de a proteja pieptul, dar treptat, ...
SEMN în Dicționarul Enciclopedic Modern:
SEMN în Dicționarul enciclopedic:
un obiect (fenomen, acțiune) care acționează ca reprezentant al unui obiect, proprietate sau relație antică și este utilizat pentru a dobândi, stoca, procesa și transfera ...
SUPERSTRATĂ în Dicționarul enciclopedic:
, a, a. Situat deasupra liniei. N. ...
SEMN în Dicționarul enciclopedic:
, -a, m. 1. O notă, o imagine, un subiect, to-rymi este marcată, este desemnată ceva. condițional z. Indicatoare rutiere (pe drumuri, pe străzi: informare ...
SEMN
LIMBA, o unitate de limbaj (morfem, cuvânt, frază, propoziție), muchiile servesc la desemnarea obiectelor sau fenomenelor realității și a relațiilor lor, la desemnarea ...
SEMN în marele dicționar enciclopedic rusesc:
COMERCIAL, vezi Marfa ...
SEMN în marele dicționar enciclopedic rusesc:
SERVICIU, vezi Marfa ...
SUPERSTRATĂ în Paradigma completă accentuată de Zaliznyak:
suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură, suprastructură ...
SEMN în Dicționarul popular explicativ și enciclopedic al limbii ruse:
-a, m. 1) Imagine pe unele l. un obiect care servește pentru a-l deosebi de altele similare sau pentru a indica ceva; stigmatizare, etichetă. ...
SEMN în Dicționarul de sinonime al lui Abramov:
semn, semn, diferență; insignă, meta (marca), marker, stigmă, tipărire, ștampilă, marcă, tamga; scrisoare, număr, liniuță; semn, semn, presimțire, vestitor, semnal, ...
SUPERSTRATĂ în Noul dicționar explicativ al limbii ruse de Efremova:
adj. Situat deasupra ...
SEMN în Dicționarul de limbă rusă Lopatin:
semn, ...
SEMN în Dicționarul complet de ortografie rusă:
semn, ...
SEMN în dicționarul de ortografie:
semn, ...
SUPERSTRATĂ
situat deasupra liniei N. ...
SEMN în dicționarul de limbă rusă Ozhegov:
gestul de semnalizare comunică ceva Semnează cu mâna. semn de detectare externă, semn de ceva Semne de atenție. Tăcere - h. consimţământ. ...
SUPERSTRATĂ în dicționarul Dahl:
semnul de deasupra liniei ...
SEMNAȚI în dicționarul Dahl:
soț. semn, semn, diferență; augur; presimțire; dovadă senzuală, dovadă; expresie senzuala, descoperirea a ceva. Semn vamal, ștampilă. - distincții, ordine. - ...
SUPERSTRATĂ
superscript, superscript. Situat deasupra unei linii de text. Superscript ...
SEMN în Dicționarul explicativ al limbii ruse de Ushakov:
semn, m. 1. Semn, semn, prin care cineva recunoaște, recunoaște ceva. Copilul a fost recunoscut printr-un semn pe umărul stâng. Și în baie, ...
SUPERSTRATĂ în Dicționarul explicativ al lui Efremova:
superscript adj. Situat deasupra ...
SUPERSTRATĂ în Noul dicționar de limbă rusă de Efremova:
adj. Situat deasupra ...
SUPERSTRATĂ în Marele Modern dicționar explicativ Limba rusă:
adj. Situat deasupra ...
INDICE SUPERLINIE în tezaurul vocabularului rus în afaceri:
Syn: sus ...
INDICE SUPERLINIE în tezaurul limbii ruse:
Syn: sus ...
TITLO în marele dicționar enciclopedic:
(din titlosul grecesc - o inscripție) un semn cu indicativ care indică ortografia prescurtată a unui cuvânt sau semnificația numerică a unei litere în latină medievală, greacă ...
TITLO în Marea Enciclopedie Sovietică, TSB:
mai rar un titlu (din titlurile grecești - o inscripție), în scrierea antică și medievală (greacă, latină, slavă), un supercript peste scrierea prescurtată ...
TILDE în Marea Enciclopedie Sovietică, TSB:
(Tildă spaniolă, din latină titulus - o inscripție), un semn (minuscule, supercript sau subscript) sub forma unei liniuțe ondulate (~) de mărimea unei cratime sau ...
COMPUȘI ETICHETAȚI în Marea Enciclopedie Sovietică, TSB:
compuși (sinteză), compuși chimici în care atomii unuia sau mai multor elemente („etichete”) au o compoziție izotopică care diferă de cea naturală principală. ÎN ...
în Dicționarul enciclopedic al lui Brockhaus și Euphron:
cea de-a douăzeci și șaptea literă a alfabetului rus, datând din vechiul slav (bulgar vechi) chirilic b79_094-1.jpg, unul dintre noile semne ale alfabetului slav, special inventat ...

Anterior, multe cuvinte au fost prescurtate și pentru aceasta au folosit tot felul de semne: supercript - deasupra liniei; minuscule - pe linie.

1. Oxia.
2. Varia... Să presupunem că ne întâlnim în cuvântul „opțiune”.
3. Scurt... Să spunem: „Y” (I - scurt), „O - scurt”, „U - scurt”.
4. Zateltso - indică forma vocativă. Să spunem în propoziție: „Panas, ce oră este?”, Peste „Panas” (deasupra primei litere „P”) punem un semn.
5. ISO Este o formă inversă, adică când se aplică. Să spunem: „Panas, ai crezut în Dumnezeu?”
6. Apostrof... Acum apostroful a fost schimbat în virgulă.
7. Camora.
8. Citat - plasat între litere, adică înainte ca textul să fie solid și să pună un ghilimel, ca să zicem, iese în evidență.
9. Erok.
10. virgulă - plasat în partea de jos a liniei.
11. Colon.
12. Punct - indică scara universală, adică Ijei (i) avem un punct.
13. Interogativ.
14. Uimitor.
15. Incapator.
16. Titla (sau titlul) este o valoare literală prescurtată.
17. Titlu numeric - pentru a desemna cifre, adică ...
18. Titlo măsurat.
19. Titlo numeric.
20. Slovotitlo - titlo, abrevierea unui cuvânt în care baza abrevierii stă pe litera inițială Word (C).
21. Rcytitlo - adică prescurtare atunci când litera inițială Rci (P) este baza.
22. Bunătatea... Pot exista două opțiuni de înregistrare (vezi tabelul).
23. Recită titlo - înseamnă că aceste majuscule trebuie să fie citite de imaginile lor (vezi exemplul KLM).

Exemple de

* Dumnezeu - cu un titlo (adică o formă prescurtată), citim imaginea literelor inițiale „Dumnezeu creează cu un verb”.
* Vorbitor bun - Creștinii au transformat această abreviere în „Domnul”, iar în imagini pur și simplu „spunea bine”. Adevărul nu face nimic, doar vorbește și vorbirea nu este suficientă, trebuie să faci și tu ... de aceea se spune: „După faptele lor și bate-i”.
* KLM - în analele există o reducere dată și un titlu recitat de sus, când țarul Ivan a răspuns la cererea poporului de a reveni la domnie. Traducătorii sovietici l-au tradus ca „Kolomna”, de parcă țarul l-ar întreba pe Kolomna „Să mă întorc sau nu la tron?”, Dar erau oameni nu numai din Kolomna, veneau oameni din diferite sate și era scris sub un titlu recitativ. , adică este necesar să citiți după numele majusculelor: „Kako People Myslete”, adică regele s-a adresat întregului popor: „Cum credeți voi oamenii”?

Combinații de două sau mai multe litere pentru a desemna un sunet (comparați diacriticul š cu ch francez, german sch, engleză sh pentru sunetul rus și litera „sh”). Diacriticele sunt folosite atât cu vocale, cât și cu consoane. Principalul dezavantaj al diacriticelor este aglomerarea scrisorii cu detalii mici, dar importante, a căror omisiune poate duce la greșeli grave, de exemplu, la citirea Coranului în arabă. Există limbi în care semnele dialectice nu sunt atât de frecvente (rusă) sau practic nu sunt utilizate (engleză). În unele cazuri, există tendința de a înlocui literele diacritizate prin digrame (în germană: ö\u003e oe în textul tipărit și în computerizare).

Istorie

Cele mai vechi semne diacritice au fost probabil denumirile de longitudine și concizie în limba greacă, precum și semnele de stres grecești.

Diacriticele sunt cele mai utilizate în limbile care au alfabetul latin. Acest lucru se datorează faptului că în limba latină clasică nu au existat sunete șuierătoare, vocale nazale, vocale palatalizate (înmuiate), care au fost prezente sau dezvoltate în alte limbi, în special cele fără legătură. Deci, dacă în italiană este posibil să se transmită sibilante pur pozițional (de exemplu, în cuvântul città "citta" - "oraș", unde c + i înseamnă automat un sunet șuierător), atunci în alte limbi care nu au legătură cu latina , este imposibil. Cele mai încărcate cu diacritice care disting sunetul sunt ceha, slovacă, turcă, română, poloneză, lituaniană, vietnameză. În portugheză și franceză, sunetele vocale (ê, è, ë, ï, ã) sunt puternic diacritizate - atât sunet cât și semnificativ, și pur etimologic: île< лат. insula "остров". В романских языках имеется и особых диакритизованный согласный ç, в испанском - буква ñ, возникшая в результате надстрочного "двухэтажного" написания двух букв nn в латинских словах типа annum > anno\u003e аñо "an".

Clasificare

Semnele diacritice pot fi clasificate într-o varietate de moduri.

1. După locul tipografiei: superscript, subscript, inline.

2. Apropo de desen: atașat liber la semnul principal sau care necesită schimbarea formei sale.

3. Prin semnificație fonetică și ortografică (clasificarea este incompletă și categoriile nu se exclud reciproc):

semne care au o semnificație fonetică (care afectează pronunția):
- semnele care conferă unei litere o nouă valoare sonoră, diferită de cea alfabetică obișnuită (de exemplu, cehă č, ř, ž );
- semne care clarifică pronunția unui sunet (de exemplu, franceza é, è, ê );
- semnele care indică faptul că litera își păstrează semnificația standard într-un astfel de mediu atunci când sunetul său ar trebui să se schimbe (de exemplu, franceza ü, ï );
- semne prosodice (clarificarea parametrilor cantitativi ai sunetului: durata, puterea, înălțimea etc.):
  - semnele de lungime și scurtime ale vocalei (de exemplu, greaca veche ᾱ, ᾰ );
  - semne de ton muzical (de exemplu, chineză ā, á, ǎ, à, a);
  - urme de stres (de exemplu, stresul grecesc "acut", "greu" și "îmbrăcat": ά, ὰ, ᾶ );

semne care au doar semnificație ortografică, dar nu afectează pronunția:
- semnele care permit evitarea omografiei (de exemplu, în slavona bisericească, se disting blocul creativ al numărului „mic” și blocul de date al numărului plural „mâlym”; în spaniolă si „if” și Sí „da”);
- semne care nu înseamnă nimic și sunt folosite conform tradiției (de exemplu, aspirația în slavona bisericească, care este întotdeauna scrisă peste prima literă a unui cuvânt, dacă aceasta este o vocală);

semne de semnificație hieroglifică (considerate diacritice numai din punct de vedere al tipografiei):
- semne care indică o ortografie prescurtată sau convențională (de exemplu, un titlu în slavona bisericească);
- semne care indică utilizarea literelor în alte scopuri (aceleași titluri în notația chirilică a numerelor).

4. După statutul formal:

semne, cu ajutorul cărora se formează noi litere ale alfabetului (în terminologia occidentală, acestea sunt uneori numite modificatori, și nu diacritice propriu-zise);
caractere care nu contează ca o literă separată (astfel de diacritice nu afectează de obicei ordinea de sortare alfabetică).

5. Prin utilizare obligatorie:

semne, a căror absență face ca textul să fie ortografic incorect și uneori ilizibil,
semne folosite doar în circumstanțe speciale: în cărți pentru predarea inițială a citirii, în texte sacre, în cuvinte rare cu lectură ambiguă etc.

Dacă este necesar (de exemplu, în cazul restricțiilor tehnice), semnul diacritic poate fi omis, uneori cu inserarea sau înlocuirea literelor cuvântului.

Diacriticele cu același aspect pot avea semnificații, nume și statut diferite în diferite limbi și sisteme de scriere.

Atribuirea acestui sau acelui element al sistemului grafic diacriticelor este în mare măsură arbitrară. Deci, în scrierea rusă modernă, puteți găsi „semne diacritice” de diferită incontestabilitate (de la absolut la aproape zero):

accente - plasate numai în cazuri rare și nu formează litere noi;
colon peste "" - formează o nouă literă, dar este de obicei omisă;
scurt peste "" - formează o nouă literă și nu este omis niciodată;
subliniați și subliniați literele care arată la fel în scrierea de mână t (m ) și w (w );
litera „ь” ca atare (poate fi considerată ca un semn diacritic cu consoana anterioară);
bățul la „” și coada la „” - sunt părți integrante ale literelor corespunzătoare, dar pot fi percepute ca semne diacritice în analiza formală și compararea literelor alfabetului.

Diacritice de bază

Cometariu. Nu există nume rusești bine stabilite pentru majoritatea diacriticelor. În prezent concurează:

sistemul tradițional al sensului filologic, în care un semn (în formă) poate avea multe nume folosite în funcție de limba în cauză: de exemplu, același colon supercript în raport cu limba germană va fi numit „umlaut” (în recent de asemenea „umlaut”), la franceză - „trema” și la rusă - cel mai adesea doar „două puncte”;
descrieri aproximative ale formei („pasăre”, „capac”, „cârlig” etc.);
hârtie de urmărire din terminologia computerizată engleză (în primul rând din Unicode), care chiar și în original este destul de convențională, controversată și contradictorie la nivel intern.

Situația este în continuare complicată de faptul că două caractere care sunt diferite într-o limbă într-o altă limbă se pot dovedi a fi variante de font interschimbabile.

Descriere, cod	Exemplu	Utilizare posibilă
Accente neșifonate
/ -trac în formă de deasupra literei U + 0301	á	accent acut: grecesc. și ts. ox, lat. acutus (acut), fr. accent aigu (aksan-egyu) , ing. acut; folosit în greacă, romanică, slavă etc. alte limbi
	ń , ѓ	diavol (polonez. kreska) în poloneză denotă o dedurizare specifică a consoanelor și peste ó - pronunție ca [u]; același sens de înmuiere este folosit în lusatiană, croată, macedoneană și în alte limbi
	á	în cehă, slovacă și maghiară - indicator de lungime a vocalei
Acțiune în formă de \\ deasupra literei U + 0300	à	stres puternic: grecesc și ts. varia, lat. gravis (mormânt), fr. accent grav, ing. mormânt; folosit în greacă (ortografie politonică), romanică (în principal în franceză), slavă sudică și multe altele. alte limbi
capac peste scrisoare (^ -format: U + 0302, rundă: U + 0311, st.- sl. semn moale: U + 0484, peste o pereche de litere: U + 0361)	â	stres îmbrăcat: grecesc. și ts. cameră sau perispomen, lat. circumflex (circumflex), fr. accent circonflex, ing. circumflex; folosit în greacă (ortografie politonică), romanică (în principal în franceză), sârbă, c. și multe altele alte limbi; în limbile clasice, capacul este de obicei rotund sau chiar (în greacă) sub forma unei tilde (vezi mai jos), în franceză, uneori în sârbă este indicat
	ĉ , ĝ , ĥ , ĵ , ŝ	în Esperanto, superscriptul ^ se numește oficial „circumflex” (în special „cirkumflekso”), neoficial - „cap” (în special „apelo”); modifică citirea consoanelor corespunzătoare fără „capac”, astfel încât acestea să citească în consecință ca rusă h, dzh, x, f și w (despre)
	î	în română, un capac ascuțit deasupra â și î înseamnă să le citești ca [s]
	ê, ŝ	în unele sisteme de transliterare latină a alfabetului chirilic prin ê litera „e” poate fi transmisă și prin intermediul ŝ - litera „u”
	w͡ d	în unele sisteme de transcriere, un capac rotund deasupra unui grup de litere indică pronunția lor continuă (africată)
	l̑	în slavona bisericească veche, un capac rotund deasupra consoanei (uneori ușor deplasat spre dreapta) înseamnă moliciunea sa
	â	în turcă, un capac deasupra unei vocale însemna moliciunea consoanei anterioare, ar putea indica și lungimea unei vocale (folosită la împrumuturile din arabă); după reforma scrisului din anii 1990, „capacul” a fost abolit, deși uneori continuă să fie folosit.
colon supercript U + 0308	ë	semn al citirii separate a combinațiilor de litere: greacă. diareză sau dialytika, greacă. și fr. trema (diereză); folosit în greacă, romanică și unele. alte limbi (uneori chiar și în engleză)
	ä	umlaut - un semn al germanului și al altor scripturi germanice, care indică o pronunție modificată („înmuiată”) a unor vocale; împrumutat și de alte limbi (de ex. finlandeză, maghiară, turcă și slovacă)
	e	colonul face parte din litera rusă (și bielorusă) „ё”
	ї	colonul face parte din litera ucraineană "ї" [yi]
	ї , ѵ̈	în kendema biserică slavonă, adică două puncte (fie două liniuțe // fie \\\\, care era echivalent), este plasat deasupra literei eu și Izhitsa ( ѵ ) în cazul în care sunt citite ca [și] și nu au alte inscripții pe ele (stres sau aspirație)
	ӥ	în transcrierea fonetică a textului rus: o modificare vocală cauzată de poziția dintre consoanele moi
// deasupra literei U + 030B	ő , ű	„Umlaut maghiar”: ő și ű denotați variații lungi ale sunetelor literelor ö și ü
// deasupra literei U + 030B	ѵ̋	ѵ̈
\\\\ deasupra unei scrisori U + 030F	și	în sârbă: stres descendent scurt
\\\\ deasupra unei scrisori U + 030F	ѷ	în Church Slavonic: versiune de tipar ѵ̈ (pentru Izhitsa cel mai comun, dar ї desenat adesea cu puncte sau mișcări verticale)
cercul supercript U + 030A	å	în unele limbi scandinave prin å denotă un [a] lung care a trecut în [o]; majuscule Å - desemnarea angstromilor
cercul supercript U + 030A	ů	în cehă folosind un cerc (cehă kroužek) prin ů lung
punct de supercript U + 0307	eu, j	inclus în litere mici eu și j majoritatea limbilor cu latină și unele cu scriere chirilică (la adăugarea oricărui alt supercript, perioada este de obicei eliminată); în unele limbi (de exemplu, în turcă) litera este diferită eu cu un punct (în turcă se citește ca [și]) și fără un punct (citit ca [s]), iar această distincție rămâne pentru literele mari
	ż	consoane sibilante în vechea scriere cehă, lit. ż în limba poloneză actuală
	ė	în lituaniană
	ṁ	transliterarea latină a sanscritului (prin ṁ în diferite sisteme pot fi descrise atât anunasika, cât și anusvara, dar aceasta din urmă poate fi și ṅ)
arata spre stanga deasupra literei		în transcrierea fonetică a textului rus: schimbarea vocală cauzată de poziția după consoana moale
punct în dreapta deasupra literei U + 0358	a	în transcrierea fonetică a textului rus: schimbarea vocală cauzată de poziția în fața unei consoane moi
tilde deasupra literei U + 0303	ã	în unele, sistemul de transcriere a tildei (derivat din superscript n și m) peste vocale înseamnă pronunția lor nazală; în acest sens, este folosit și în portugheză
	ñ	in spaniola ñ - moale [ny]
		în ortografia greacă politonică, o tildă este o versiune în font a unei pălării (vezi mai sus despre „stres îmbrăcat”)
linie peste scrisoare U + 0304	ā	sensul principal (provenind din greaca veche și latină) este o indicație a longitudinii vocalelor (și a consoanelor silabice); uneori se folosește denumirea greacă pentru macron
Superscript în formă de U. U + 0306	ă	sensul principal (provenind din limbile greacă și latină antică) este o indicație a conciziei vocale; lat. brevis (brevis), ing. scurtă
	a	în limba chirilică slavă înseamnă caracterul nesilab al vocalelor și trecerea lor la consoane; ts.- sl. și rusă. titlu - scurt (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și în dicționare scurt). O parte din scrisori a , ў (folosit în bielorusă) și unele. etc. În fonturile chirilice moderne, este de obicei descris diferit de greacă și latină.
	ӂ	în alfabetul chirilic moldovenesc din epoca sovietică, litera „ӂ” însemna africatul [j]
	ğ	în turcă via ğ denotă un sunet apropiat de ucrainean r, iar în unele dialecte ajungând la dispariția completă
	ŭ	în limba esperanto, un superscript în formă de U, numit informal "baie" (în special "kuveto"), transformă vocala tu într-un sunet non-silabic apropiat de engleză wfolosit aproape exclusiv în diftongi sau și uE, de exemplu: "aŭroro" ("dawn"), "Europa" ("Europe")
„Pasăre” deasupra scrisorii U + 030C	ž , ě	cârlig (cehă háček) - un semn al scrisului ceh, marcând consoane șuierătoare și moi, precum și o pronunție foarte înmuiată a literei ě (de obicei corespunde vechiului yat slav); peste unele litere poate arăta ca un apostrof aproape blocat pentru frumusețe: Ľ , ď etc .; împrumutat în alte scripturi (în croată a fost folosit în ambele sensuri); folosit în unele sisteme de transliterare latină a rusei și a altor chirilice. În argoul computerizat englezesc din anii 1980, numele a apărut pentru acest semn caron de origine necunoscută ( semn de omisiune + macron?, carambol + pe?, lat. lat. corona?), care s-a răspândit ulterior în alte limbi și documente oficiale (cum ar fi standardul Unicode).
(- semn în formă Greacă: U + 0314, Kir.: U + 0485	ὡ, ῥ	aspirație groasă (corespunde adesea h-ului inițial în internaționalisme): greacă. și ts. dasia, lat. spiritus asper; folosit în ortografia greacă politonică și în unele versiuni mai vechi ale slavonei bisericești
) - semn în formă Greacă: U + 0313, Kir.: U + 0486	ὀ, ὠ	aspirație subtilă: greacă. și ts. psili, c. de asemenea invadator, lat. spiritus lenis; folosit în ortografia greacă politonică și în slavona bisericească (nu înseamnă nimic, este plasat deasupra vocalului inițial al cuvintelor)
coada de cal deasupra U + 0309	ả	semn vietnamez al unuia dintre tonurile muzicale (vietnamez dấu hỏi)
titlo U + 0483	a҃	semn slavonic vechi și bisericesc pentru a indica ortografiile prescurtate ale cuvintelor și pentru notația alfabetică a numerelor
apostrof	n "	în unele sisteme de transcriere fonetică: semnul moliciunii consoane: a fi indragostit \u003d [l "ub" it "] sau
Indice nescrise
indice U + 0323	ḥ	diverse sisteme de transcriere și transliterare (limbi semitice, limbi indiene etc.); un punct de indice poate denota consoane silabice (ṛ, ḷ), consoane cerebrale (ḍ, ṭ, ṇ), același anunasiku cu anusvara etc.
virgula de indice U + 0326	ț	sibilant and sibilant în română ( ș , ț )
indice U + 0325	r̥	în unele sisteme de transcriere (de exemplu, în reconstrucția limbii indo-europene sau proto-slave), cercul de sub consoană denotă caracterul său silabic
„Cupa” sub mai multe litere U + 035C	t͜s	în unele sisteme de transcriere fonetică semnul ͜ sub combinația de litere înseamnă pronunția sa continuă
„Cap” sub scrisoare U + 032F	u̯	în unele sisteme de transcriere fonetică: sunet nesilabic
subliniază U + 0331	a	în dicționare poate denota stresul
„Birdie” sub scrisoare U + 032C	s̬	în IPA - un semn de exprimare
Personaje inline nedeclinate
colon după scrisoare	a:	în transcrierea fonetică - semnul longitudinii sunetului (în IPA, se folosește semnul special „colon triunghiular” :)
punct sus dreapta după scrisoare	o	în latină pentru dialectul taiwanez
Accente topite
cornul în dreapta și în sus U + 031B	ơ	folosit în vietnameză
Indice indexate
sedilă U + 0327	ç	provine din limba spaniolă (spaniolă. sedilă [cedilla] - "mic" z ""), dar acum nu este folosit acolo; cel mai cunoscut pentru utilizarea sa în franceză (fr. cédille [cediy]), plasat sub c în cazul în care această literă trebuie să indice pronunția [s] în loc de [k]: faţadă [faţadă]; folosit și în alte limbi sub litere diferite și cu semnificații diferite (de exemplu, în turcă literele c, ç, s, ș denotați sunetele [j], [h], [s] și, respectiv, [w]). În scrisul leton cu o literă mică g cedilul se rotește și devine un supercript: ģ
c-coada U + 0328	ę	provine din scrierea latină medievală, unde semnul ę a fost un înlocuitor compact pentru ligatură æ ; de acolo a fost împrumutat prin scris polonez și a primit numele ogonek [ogonek] \u003d "coadă"; în poloneză folosită în literele vocale nazale ą și ę ... Împrumutat din poloneză de alte limbi (în special lituanianul), utilizat cu diferite litere
coada de cal ca c sau tu	ҷ , ӌ	a fost folosit în anii 1930 și mai târziu la crearea de scripturi chirilice pentru diferite limbi ale URSS; de obicei mergea la dreapta și în jos, dar uneori la stânga și în jos